a
Cel care mănâncă este fericit; cel care digeră este mai fericit; cel care dormitează digerând este şi mai fericit. Restul nu e decât vanitate şi nerăbdare a sufletului. Un om fericit este cel care, ghemuindu-se la căldurică, cu burta plină, îşi simte stomacul la treabă şi pielea pocnind de sănătate. Gâdilatul delicat pătrunde şi mişcă uşor fibrele. Exteriorul şi interiorul se bucură cu toţi nervii. Dacă lumea ar fi un mare Dumnezeu preafericit, aşa cum spun înţelepţii noştri, pământul ar trebui să fie un pântec imens veşnic ocupat să digere creaturile şi să stea cu burta dolofană la soare.
...Alţii, mai rafinaţi, au crezut că rotisorul este Dumnezeu, spunând că e sursa tuturor lucrurilor bune, se roteşte întotdeauna, stă pe foc fără să se ardă şi e de-ajuns să te uiţi la el ca să cazi în extaz. După părerea mea, nu s-au înşelat, dat fiind că ei îl vedeau prin fereastră, de departe, într-un fum poetic, colorat, scânteietor, la fel de încântător ca soarele în amurg. Dar, stând aproape de el ore întregi, eu ştiu cum e curăţat, reparat şi îngrijit în grabă, şi am avut de pierdut cu ştiinţa naivelor iluzii ale stomacului şi ale inimii.
Ajuns la acest nivel de înţelepciune, nu cred că mai am nimic de cerut de la natură, de la oameni, de la nimeni; poate cu excepţia câtorva mese copioase de la rotisor. Nu-mi mai rămâne altceva de făcut decât să adorm în propria-mi înţelepciune; şi asta pentru că perfecţiunea pe care am atins-o este sublimă şi nici o pisică gânditoare n-a pătruns misterul lucrurilor înaintea mea.
a
No comments:
Post a Comment